Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Home / Concurs / Blogal initiative / Vând papagal nebun!

Vând papagal nebun!

papagalCum a fost prima dată? Ce pot să spun? Am avut emoții, dar până la urmă totul a decurs bine. La început nu îmi găseam cuvintele, nu știam ce aș putea să scriu ca anunțul meu online să fie cât mai atrăgător și în același timp să nu scriu prea mult ca să nu plictisesc pe cei care îl vor citi. Mi-a fost destul de greu ca în câteva propoziții să spun tot ce se putea despre papagalul pe care îl aveam de trei zile în casă și care îmi transformase viața într-un calvar. Dar potențialii cumpărători nu trebuiau să știe acest mic amănunt, nu?

Doar nu era să scriu că papagalul meu era ciudat, sălbatic și agresiv și titlul anunțului meu nu a fost identic cu cel al acestui articol. Soțul meu nu știuse prea multe despre năravurile acestuia atunci când îl cumpărase, după multe insistențe din partea băiatului nostru, dar a fost încântat de prețul mic al păsării și de frumusețea ei. Obținuse colivia gratis, așa că se poate spune că făcuse o afacere profitabilă.

Povestea aceasta este veche, totul s-a întâmplat în urmă cu ceva timp și când îmi aduc aminte îmi vine să râd cu lacrimi. Dar atunci nu mi s-a părut deloc amuzant. La început totul a fost bine. Papagalul stătea liniștit în colivia lui, mai ciugulea din când în când mâncare din tăvița lui și ne studia curios. La fel de curioși eram și noi, cei din casă, care stăteam roată în jurul coliviei și îl admiram, bucuroși că avem o pasăre frumoasă. La un moment dat eu am băgat un deget printre zăbrele cu gândul să îi ating penele frumos colorate. Nu știu ce a fost în capul meu, dar am regretat imediat gestul pentru că papagalul s-a enervat și m-a ciupit destul de tare. La început m-am supărat, dar mi-a trecut repede. Cu toate acestea mi-am jurat să nu îl mai ating niciodată, cu toate că îmi doream să îl văd cum zboară prin cameră și cum se așează cuminte pe umărul meu sau pe degetul arătător.

A doua zi a fost mai rău. Devenise foarte agitat, făcea un zgomot îngrozitor și se înfoia amenințător când ne apropiam de colivie. Atunci am văzut că papagalul avea vârfurile aripilor tăiate, ca să nu mai poată zbura. Nu știu ce să zic, poate din cauza aceasta era așa de rău. Stăpânii dinaintea noastră luaseră această măsură din anumite motive, numai de ei știute, dar total greșite. Îmi era milă de săracul papagal dar chiar nu știam ce ar trebui să fac ca să îl îmblânzesc. Cu toate că jurasem că nu îl mai ating, mie mi-a revenit sarcina de a-i face curat în colivie. Deși la început m-am împotrivit argumentând că mi-e frică să nu mă ciupească din nou, nu am avut șanse de reușită așa că mi-am luat inima în dinți și am dus cușca în balcon și am deschis cu grijă ușița, lăsând liber papagalul. Până am curățat colivia totul a fost bine, dar calvarul început când am încercat să prind papagalul ca să îl bag înapoi în colivie. Țopăia prin balcon, își înfoia aripile ciuntite și mă ataca. După câteva ciupituri zdravene de mâini și de picioare m-am lăsat păgubașă și l-am lasăt acolo până când a venit soțul meu de la lucru și a reușit să îl prindă, folosind un prosop ca să își protejeze mâinile de ciocul ascuțit.

În seara aceea am luat hotărârea să îl vindem pentru că nu avea nici un rost să îl mai ținem. Ne chinuiam și noi și el. A doua zi am întrebat toți cunoscuții dacă nu vor să cumpere papagalul, dar nimeni nu l-a dorit, din diferite motive. O prietenă avea pisică, alta câine, un coleg avea deja doi papagali și tot așa. Nu am avut șanse de reușită cu toate că nu le povestisem de ce era în stare să facă pasărea ciudată. Atunci m-am gândit că ar trebui să încerc altfel și am căutat pe internet un site cu anunțuri online gratuite. Nu mai țin minte cum se numea, dar am avut noroc. A doua zi după ce am postat anunțul meu în care ridicam în slăvi frumosul papagal a dat roade și am fost contactată de o doamnă din orașul meu care dorea să îi facă cadou un papagal nepoțelului său. I-a plăcut pasărea, i-a convenit prețul mic pe care l-am cerut, a fost încântată de bonus (colivia) așa că nu a stat prea mult pe gânduri și a plecat cu papagalul acasă, foarte încântată. La fel am fost și eu, cu toate că într-un fel îmi părea rău că l-am vândut. Cine știe câți stăpâni a mai avut de atunci, sărăcuțul.

Un site de anunțuri gratuite online, care oferă posibilitatea utilizatorilor să publice sau să caute anunțuri în funcție de județul unde își are domiciliul este foarte util, vă rog să mă credeți. Unul de genul acesta este și BizCaf.ro, site-ul de anunturi gratuite locale special creat pentru a ajuta utilizatorii să vândă și să cumpere local produse sau să își ofere serviciile repede și ușor.

Anunturi gratuite din Hunedoara

Dar să vă dau un exemplu concret, ca să înțelegeți mai bine ce vreau să spun. De exemplu eu locuiesc în județul Hunedoara și vreau să vând papagalul (dacă tot v-am povestit despre el). Aleg Hunedoara de pe harta țării noastre (prima pagină) și sunt direcționată automat la secțiunea anunțurilor gratuite locale corespunzătoare Hunedoara. Îmi fac cont de utilizator (sunt decât două câmpuri care trebuie completate: adresa de e-mail și parola) și apoi pot să postez anunțul meu, în calitate de vânzător. Și în cazul în care voi găsi un cumpărător din județul meu sau chiar din Deva, va fi foarte bine, pentru că în felul acesta voi elimina o etapă stresantă și costisitoare: transportul.

Sfatul meu este să folosiți acest site de anunțuri gratuite locale în cazul în care doriți să vindeți animale, păsări sau alte necuvântătoare. În felul acesta faceți economie de timp și de bani iar animalele nu vor suferi în timpul transportului. Și în cazul în care sunteți cumpărător, vă dau același sfat. Căutați ceea ce doriți să achiziționați mai întâi printre anunțurile locale și numai după aceea extindeți aria de căutare. Dacă procedați în felul acesta, veți avea numai de câștigat.

Facebook Comments

About Mihaela

12 comments

  1. Nu i-aţi nicio şansă papagalului. Trebuia să aveţi un pic de răbdare cu el.
    Când un animal vede că oamenii n-au intenţii rele, ba dimpotrivă, îi dă
    de mâncare, se linişteşte. Pur şi simplu, l-aţi speriat. Şi aţi lăsat şi copilul fără papagal…

  2. De la tine e papagalul nebun şi cu aripi tăiate pe care l-am cumpărat săptămîna trecută? 🙁

  3. frumoasa poeveste! coincidenta face sa am si eu o nimfa de vanzare!

  4. Vorba lui Javra, trebuia sa mai aveti rabdare cu el. Le ia ceva timp sa se acomodeze, dupa care pot deveni chiar docili 🙂

  5. eu zic ca daca puneai titul anuntului ca si cel al postarii il vindeai la suprapret, nebunia se vinde in Romania 😛

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.