Oops! It appears that you have disabled your Javascript. In order for you to see this page as it is meant to appear, we ask that you please re-enable your Javascript!
Home / Concurs / O carte demult uitată

O carte demult uitată

M-am apropiat de mica mea bibliotecă plină de cărți și am început să le studiez cu privirea. Toate îmi erau dragi și fiecare avea povestea ei fascinantă. Privindu-le încercam să îmi aduc aminte când le cumpărasem și în ce împrejurări, dar ca un făcut nu reușeam. Oare care este prima carte citită de mine publicată de editura Nemira, mă întrebam în timp ce ochii căutau cu înfrigurare litera N de pe cotorul cărțilorDeși eram singură în cameră la un moment dat am auzit niște șoapte nedeslușite. Nedumerită am întors capul, dar nu era nimeni în jur. Convinsă că mi s-a părut am continuat cercetarea cărților, dar șoaptele au revenit, mai clare și mai puternice și am reușit să înțeleg câte ceva.

Uimită mi-am dat seama că vocile acelea erau ale cărților mele, care se certau între ele.

– Cred că s-a săturat de televizor și internet și vrea să citească ceva interesant și captivant, se auzi vocea lui Marek. (Prizonierii Timpului)

– Ba eu cred că are de gând numai să ne șteargă de praf, că de citit nu cred că mai are chef, comentă cinic Robert.  (Îngeri și Demoni)
– Ăhăuuu!! Faceți-mi loc să ies în față, poate se îndură și mă citește încă odată.

– Mai bine ți-au lua gândul de la asta, Carrie!! Eu am o poveste frumoasă de dragoste ascunsă între paginile mele care merită citită, zise Ellie (Pasiune pe Insulă)
– Cred că nu îi mai plac poveștile siropoase de dragoste dar nici cele horror. Știu prea bine că acum preferă literatura sciene-fiction, mai spuse Marek.

Uimită și neputincioasă ascultam cearta care se iscase în mica mea bibliotecă. Cine era Carrie și de ce ținea cu tot dinadinsul să o citesc din nou? Nu îmi aduceam aminte de cartea aceea, și nici de cine era scrisă. Cearta continua între Ellie și ciudata Carrie, iar Marek nu reușea să  aplaneze situația, așa cum făcea de obicei.

La un moment dat cărțile de pe raftul din mijloc au început să se miște într-o parte și în alta și speriată m-am tras un pas înapoi, dar nu îndeajuns de repede, pentru că m-am trezit că o carte pur și simplu a zburat și a aterizat direct la mine în brațe, împinsă parcă de un arc invizibil. Nu am țipat și nu am luat-o la fugă pentru că eram paralizată de frică. Câteva minute am rămas nemișcată cu ochii lipiți de imaginea hidoasă de pe copertă. Era Carrie, personajul principal al cărții cu același nume, scrisă de Stephen King în 1974.

Da, îmi aduceam aminte de ea. O cumpărasem în anul 1993  într-o zi călduroasă și plictisitoare de august. Era o noutate în librării și fusese publicată de Editura Nemira în același an. Deși nu mă dădeam în vânt după literatura horror, totuși am cumpărat-o și am citit-o cu sufletul la gură. Povestea fetei urâte, habotnică și marginalizată de colegi, dar cu puteri telekinezice m-a captivat atunci. Acum mă întreb de ce oare? Poate pentru că aveam 21 de ani și viața mi se părea  frumoasă și nu era nici o șansă ca o carte să îmi schimbe părerea? Pe atunci îmi plăcea să citesc mult, eram abonată la bibliotecă și colindam prin librării în căutare de apariții noi iar când aveam suficienți bani și reușeam să cumpăr o carte pe care o doream foarte mult eram foarte fericită.

Și acum îmi place să citesc, dar nu cu aceeași fervoare ca atunci. Cu părere de rău conștientizez că de-a lungul timpului am cam renunțat plăcerea oferită de lecturarea unei cărți bune și interesante.

 

Am scris acest articol pentru Etapa nr.4  a concursului SuperBlog 2012.

Facebook Comments

About Mihaela

5 comments

  1. Dupa ce am citit Carrie, acum multi ani, nu m-a luat somnul toata noaptea, gandindu-ma la biata fata, dar si la ororile petrecute in orasel.
    Dar de la Nemira, cel mai mult imi place seria Dune, pe care am citit-o de nenumarate ori.

    • Atunci când am citit-o mi-a plăcut..Dar gusturile s-au schimbat pe parcurs. Și mie cel mai mult mi-a placut seria Fundatia, am toate volumele, dar proba la aceasta etapa este ,,Prima carte citita de la Nemira”

  2. Am vrut sa citesc Carrie si m-am lasat pagubasa. Dupa cateva pagini am renuntat. Nu mi-a placut.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.